„Dumitru MATCOVSCHI nu are probleme legate de formă şi gen: pentru el a scrie înseamnă a trăi” (M. Cimpoi)

e257-0bdb-4a75-88d5-fc333b506f5eDumitru Matcovschi s-a născut la 20 octombrie 1939 în satul Vadul-Rașcov, județul Soroca, în prezent raionul Șoldănești,  în familia plugarilor Leonte şi Eudochia.

După absolvirea şcolii, în 1956, devine student la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea „Istorie și Filologie”, după care este angajat la ziarul „Moldova Socialistă”, în calitate de redactor, ulterior, activând la săptămânalul „Cultura” şi revista „Nistru”.

Debutează editorial în 1963 prin placheta de versuri „Maci în rouă”. Peste câțiva ani apare volumul de versuri „Descântece de alb şi negru”, care, imediat după apariție, este interzis de cenzura sovietică, considerat subversiv. Cartea, în varianta iniţială, aşa şi nu a mai văzut lumina tiparului.

Urmează  apoi o rodnică perioadă de activitate literară a scriitorului. De-a lungul anilor, Dumitru Matcovschi, a editat peste 50 volume de poezie, proză, dramaturgie, inclusiv,  în limbile rusă şi lituaniană. Devine bine cunoscut şi în calitate de dramaturg,  piesele  sale fiind montate pe scenele tuturor teatrelor din Republica Moldova. Iar în 1993 are loc premiera filmului televizat de lung metraj „Troiţa” după piesa cu același nume de D. Matcovschi.

Multe din poeziile sale au fost puse pe notele compozitorilor Ion Aldea-Teodorovici, Petre Teodorovici, Eugen Doga, Mihai Dolgan, Mircea Oţel, Constantin Rusnac. Unele dintre aceste melodii au devenit şlagăre chiar de la prima audiţie: Cu numele tău (Nina Crulicovschi), Inimă de mamă (Sofia Rotaru), Focul din vatră, Sărut, femeie, mâna ta (Ion Aldea-Teodorovici), Bucuraţi-vă, Glossa (Catharsis), Dragostea poetului (Anastasia Lazariuc), Chişinăul meu cel mic (Contemporanul). La ora actuală numai Grigore Vieru poate concura cu Dumitru Matcovschi în privința contribuției la dezvoltarea cîntecului de estradă est-prutean.

Dumitru Matcovschi a fost şi rămâne scriitorul și dramaturgul dăruit în totalitate literaturii, unul dintre liderii renașterii naționale. După o activitate prodigioasă în domeniul publicisticii și literaturii, este decorat, în 1989, cu Premiul de Stat al Republicii Moldova, în 1997 se învrednicește de Premiul pentru Poezie „Nichita Stănescu”, iar în 1995 i se acordă „Ordinul Republicii”.

În 1996 Dumitru Matcovschi este ales Membru titular al Academiei de Ştiinţe din R. Moldova, iar în 2010 este desemnat Cetăţean de onoare al municipiului Chișinău.

Un moment tragic era cât pe ce să-i curme viaţa la 17 mai 1989, fiind strivit de un autobuz. Urmează o lungă perioadă de recuperare fizică şi morală, la Chișinău, Moscova și București. Suportă peste douăzeci de intervenţii chirurgicale. Condiţia fizică şi vigoarea de înainte îi este redusă de paralizie, însă suferinţa nedreaptă i-a călit şi mai mult conştiinţa.

Dumitru Matcovschi a murit la data de 26 iunie 2013. A fost înmormântat cu onoruri militare în satul său de baștină pe 29 iunie. La 2 ani de la moartea poetului, în Vadul Rașcov a fost instalat un monument în memoria acestuia.

Citate de Dumitru Matcovschi

  • Mai regină decât floarea, doar femeia poate fi.
  • Poezia e dragostea mea dintâi.
  • Nu-i poet fără de ţară şi nici nu va fi cândva.
  • Nu e ţară fără limbă, fără limbă nu-i popor.
  • Toamnele cresc, grijile cresc, viaţa descreşte.
  • Pe un anumit plan, iubirea nu e decât idolatrie.
  • Pierderea lucrurilor frumoase e cea mai nedreaptă.
  • Aş vrea, când mă voi preface în ţărâne, pe crucea mea de piatră un singur cuvânt să fie dăltuit: „săracul”. Este, cred, cel mai simplu şi vrednic epitaf.
  • Eu am crezut şi cred, mai cred, ca-ntâia oară, că nu-i poetul, nu-i poet fără de ţară.
  • Viaţa a muşcat rău din noi, se văd urmele dinţilor, se vede locul bucăţilor smulse.
  • Cuvântul este… suflet este, dacă este.
  • Toamnele, la Moldova toamnele, știu la fel ca mamele să ne aline dorul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s