Grigore VIERU, poetul epocii noastre

Grigore Vieru Singuratic, cu plete lungi, romantice, cu capul puțin aplecat într-o parte, cu fața suptă, ușor resemnată, cu privirile vii, curioase și neliniștite, cu vorba înceată, moale, bine cumpănită, dar care poate căpăta tonuri aspre, biblice”

                                                                                  Eugen Simion, academician

grigore-vieru-omagiu-wUn chip blând, o minte strălucită, un om bun și iubitor de oameni, iubitor de țară. Așa era Grigore Vieru. Așa l-au perceput nu doar apropiații, ci și aceia care și-au intersectat drumul cu al său. Există trei prilejuri de a te cunoaște pe tine însuți: munca, iubirea și cumpăna”; „Patria este ca un copil: dacă uiți de ea, poate să plece de acasă”. Sunt doar două dintre credințele lui Grigore Vieru. Poetul care ar fi împlinit astăzi 84 de ani…

Curiozități despre marele poet:

  • A fost redactor la revistele „Noi”, „Florile Dalbe”, „Basarabia” și la editura „Cartea Moldovenească”.
  • În 1964, Vieru publică în revista Nistru poemul „Legământ”, dedicat lui Mihai Eminescu.
  • În volumul de poezii pentru copii Trei iezi, ieșit de sub tipar în 1970, se găsea și poezia Curcubeul, în care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor românilor. Peste câteva zile de la difuzare, cenzura sovietică a retras cartea din librării, dând-o la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune.
  • Tot în 1970, apare și Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul timpului, învață și astăzi micii basarabeni în clasa I. În 1989, tot Vieru și Vangheli au realizat varianta în grafie latină a Abecedarului.
  • Vieru a scris, printre multe altele, versurile pentru coloana sonoră a filmului cu desene animate Maria Mirabela, iar poezia lui Vieru Dragă Otee a fost pusă pe muzică și interpretată de Iurie Sadovnic. Ulterior, piesa a fost preluată și de formaţia  Zdob si Zdub.
  • În 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.
  • În 1988 în ziarul Literatura și arta din Chișinău a apărut primul text cu grafie latină din Basarabia postbelică. Autor – Grigore Vieru.
  • Impresionant! În iunie 1989, obținând aprobarea autorităților sovietice de a publica săptămânalul Literatura și arta în grafie latină, redactorii ziarului s-au pomenit că în toată Moldova Sovietică nu există nicio mașină de scris cu litere latine, în afară de cea de la Academia de Științe din RSSM și de una aparținând profesorului Iulius Popa de la Bălți. În aceste condiții, Grigore Vieru și redactorul-șef de la Literatura și artaNicolae Dabija, merg la București pentru a obține o mașină de scris pentru ziar. Autoritățile române tărăgănează răspunsul, iar anticariatul din care puteau să cumpere o astfel de mașină este închis în acele zile din motive tehnice. Vieru și Dabija sunt ajutați însă de preotul Vasile Țepordei, care le aduce la gară o pungă în care se află cele 31 de semne metalice ale alfabetului latin, tăiate de acesta din propria mașină de scris. La Chișinău, semnele latine sunt sudate la o mașină de scris în locul celor chirilice, astfel că Literatura și arta devine primul ziar din Basarabia care începe să iasă sistematic în grafie latină.
  • În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
  • În 2009, în cadrul unei festivități dedicate aniversarii localității Mizil, România, Grigore Vieru spunea „La 50 de ani m-am rugat lui Dumnezeu să mă lase să apuc 60 de ani. La 60 de ani iarăși m-am rugat lui Dumnezeu să mă lase să împlinesc 70 de ani. La 70 de ani mi-a fost rușine să mă rog Domnului să mai lase sa apuc 80 de ani”.
  • Poetul se temea de mașini, îi era frică ca atunci când merge pe drum să nu-l lovească vreo maşină. Grigore Vieru moare în urma unui accident de mașină, care are loc în noaptea de pe 15 spre 16 ianuarie 2009, la întoarcerea de la o ceremonie de omagiere a lui Eminescu.
  • Epitaful pe care și l-a ales poetul: Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.
  • Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce.
  • Câteva școli din Republica Moldova, un bulevard din Chișinău, o stradă din Iași și o stradă din Buzău poartă numele lui Grigore Vieru. Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naștere, a fost instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor.

„Este interesant să observăm că cele mai multe cuvinte româneşti care exprimă lucruri esenţiale sunt compuse din cinci litere: Iisus, Crist, Maria, Paşti, cruce, preot, altar, Putna, soare, stele, pâine, izvor, lapte, iarbă, copac, codru, munte, Mureş, maică, limbă, doină, nuntă, copil, botez, frate, vatră, moşie, hotar, român… Să fie oare la mijloc o simplă coincidenţă numerică? Nu stă oare această cifră a sunetelor româneşti sub semnul unei taine?”

Grigore Vieru

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s