Mihail KOGĂLNICEANU „Puterea şi fericirea unui stat se află în puterea şi fericirea mulţimii, adică a naţiei”

pag-21-Kogalniceanu-1Mihail Kogălniceanu s-a născut pe 6 septembrie 1817 la Iaşi, făcând parte din familia de boieri moldoveni Kogălniceanu, ca fiu al Vornicului Ilie Kogălniceanu, și strănepot al lui Constantin Kogălniceanu (cunoscut prin faptul că a semnat în 1749 un document emis de Prințul Constantin Mavrocordat, prin care a fost desființată iobăgia în Moldova).  Mama lui Mihail, Catinca, a fost, după spusele lui Kogălniceanu, „dintr-o familie românească din Basarabia”. Autorul a scris cu mândrie că „familia mea nu și-a avut originile în oameni sau țări străine”.

Scriitor, om politic şi istoric român, Kogălniceanu a avut funcții importante în stat. A fost Președintele Consulului de Miniștri, Ministru de Interne şi de Externe, precum şi unul din liderii marcanți ai Partidului Național Liberal. Este membru fondator al Societății Academice Române.

Desfășoară o vastă activitate de publicist, istoric şi îndrumător cultural şi literar. Scoate revista „Dacia literară”, înființează o tipografie şi o editură proprie, iar  pentru editarea documentelor istorice scoate publicația „Arhiva românească”.

Kogălniceanu debutează literar în revista „Alăuta românească”, supliment al gazetei Albina românească (sub redacția lui Gheorghe Asachi) cu Împăratul și braminul.
In 1850 a publicat în „Gazeta de Moldavia”, fără semnătura, prima parte dintr-un roman rămas neterminat, întitulat Tainele inimii. O valoare literară au şi povestirile istorice din trecutul Moldovei: Ștefan cel Mare în Târgul Baiei şi Un vis al lui Petru Rareş.

Mihail Kogălniceanu nu s-a considerat scriitor, el însuşi nu părea a-şi preţui scrierile literare. Scrisorile trimise tatălui său în timpul studenției au fost adunate într-un volum, ce au căpătat aspectul unui roman epistolar despre formarea unui tânăr intelectual moldovean în primele decenii ale secolului al XIX-lea.

Curiozități:

  • Kogălniceanu avea o mare pasiune pentru femei. „O adunare, cât de bine alcătuită să fie, dacă nu va avea şi femei, va fi totdeauna monotonă şi urâtă. O adunare fără femei este ca o grădină fără flori, ca un bărbat fără barbă şi musteţi, ca o zi fără soare, ca o gazetă fără abonaţi, ca un şes fără verdeaţă, ca un teatru fără public, ca versuri fără poezie, ca o viaţă fără iluzii, ca un judecător fără procesuri, ca un tânăr fără amor şi, în sfârşit, ca toate comparaţiile din lume“, scria Kogălniceanu despre femei la 26 de ani.
    700 de amante ar fi avut Mihail Kogălniceanu, potrivit unui jurnal intim descoperit în Arhivele Naţionale Iaşi.
  • O latură şi mai puţin cunoscută a personalităţii complexe a politicianului a fost pasiunea sa pentru gătit. „O masă fără mezelicuri este ca o femeie căreia îi lipseşte un ochi”, spunea Kogălniceanu.

Mihail Kogălniceanu a murit pe 1 iulie 1891 la Paris şi este înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iaşi.

Citate celebre de Mihail Kogălniceanu

  • Agricultura este maica neamului omenesc care hrăneşte fiii săi.
  • Puterea şi fericirea unui stat se află în puterea şi fericirea mulţimii, adică a naţiei.
  • Ţăranii nu sunt proletari, nu sunt salahori, nu sunt simplii chiriaşi pe moşiile noastre, ci sunt fiii ţării!
  • O lege atunci poate fi mai respectată, când, ieşită din sânul naţiei, va avea deopotrivă pentru toţi, aceeaşi măsură.
  • Modernizarea ţării trebuie să se facă nu prin import de aşezăminte, ci prin îmbunătaţirea treptată a celor vechi.
  • Dacă ţara trebuie să aibă un loc în concertul Europei, apoi nu va putea ajunge prin industrie, nici prin comerţ, decât numai prin învăţamânt.
  • Profesorii sunt întemeietorii a insuşi libertăţile noastre publice, a acelor libertăţi, a căror seminţe le-au semănat generaţiunea actuală, dar a căror roduri se vor culege numai de acei a căror instrucţiune vă este incredinţată.
  • Eu cunosc o hora şi mai frumoasă, hora în care să se ţină de mâna toţi pământenii, şi ortodoxi, şi catolici, şi armeni, şi fără a se uita la deosebirea religiilor, pe care le poate judeca numai Dumnezeu, toţi legaţi prin aceleaşi drepturi şi îndatoriri, prin acelaşi interes, prin aceeaşi dragoste faţă de ţară, să joace hora României unite şi autonome.
  • Cine voieşte să facă tot mai bine şi nu face nimic, acela nu voieşte binele.     
  • Femeia, în lexiconul meu, înseamnă o fiinţă drăgălaşă, frumoasă, făcută din flori.
  • Căsătoria este o ştiinţă.

 

Referințe:

adevarul.ro
timpul.md

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s