La mulți ani, Maestre Ion DRUȚĂ!

maxresdefault
Ion Druță

Pe 3 septembrie, scriitorul, poetul, dramaturgul, istoricul literar din Republica Moldova şi membrul de onoare al Academiei Române, Ion Druţă, a împlinit 90 de ani. Din 1987 este președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova, post în care a fost ales unanim la Adunarea Generală a Scriitorilor. Opera sa este apreciată şi recunoscută în ţară şi departe peste hotarele ei. Drept dovadă sunt distincțiile, ordinele şi medaliile, printre care titlul de Scriitor al Poporului, premiul de stat al R.S.S. Moldoveneşti, membru titular al Academiei de Ştiinţe a RM şi altele.

Criticul și istoricul literar, Mihai Cimpoi, afirmă că „Prin caracteristicile ei esențiale, opera lui Ion Druță este în total o expresie a rezistenței spirituale și morale în fața a tot ce subminează naționalul, umanul, sacrul”.

Recomandăm 10 cărți ale scriitorului pe care neapărat trebuie să le lecturezi în această toamnă:

Romane:
Ion_Druta__Povara_bunatatii_noastre

„Povara bunătății noastre”. Satul Ciutura din Câmpia Sorocii și destinul localnicilor sunt descrise în timpul regimului sovietic, când pădurile Basarabiei erau doldora de soldaţi, în satele Moldovei era secetă, foame şi colhozuri. Protagonistul, Onache Cărăbuș, încântă prin bunătate și înțelepciune. Acesta este prizonierul sistemului, dar cu gândurile şi ideile mereu la copii şi familie.frunze-de-dor-ion-druta-29593-1000x1000

„Frunze de dor”. Pentru cei visători propunem frumoasa poveste de dragoste dintre Gheorghe și Rusanda. Mugurii iubirii s-au înfiripat între cei doi în anul 1945, la sfârşitul războiului şi apariția primelor licăriri de pace. Memorii, aşteptări, frica războiului, teama de noul care vine, toate acestea se regăsesc în roman.
9789975861236-800x800

„Clopotniţa”. Horia este protagonistul operei, fiind un bun gospodar şi un soţ iubitor. Din cauza Clopotniţei ajunge a fi duşman cu Balta,  care joacă un rol esenţial în viaţa lui.1450186952

„Păsările tinereţii noastre”. Opera este o dramă profundă a protagoniştilor. Pavel Rusu este un sclav al timpurilor, iar mătușa Ruța – păstrătoarea de tradiții. Aceștia și-au trăit drama vieții în satul Valea Cocorilor, au agonisit multe, au avut bucurii, dar şi tristeţi. Mătuşa este femeia cu experinţă, acea bunicuţă ce ştie toate „doftoriile”. Ciocârliile şi cocorii sunt păsările îndrăgite ale amândurora, aceasta relevând temperamentul visător al personajelor.7458572

„Biserica albă”. Acţiunea are loc în timpul instaurării Regimului Fanariot în Ţările Române. Biserica din sat se ruinează, iar Ecaterina încearcă să repare lăcaşul sfânt. Dragostea faţă de Dumnezeu a făcut ca biserica să se înalţe pe malul Nistrului şi să minuneze toată lumea, chiar şi pe soldaţii sovietici.

 

 

Nuvele:

„Ultima lună de toamnă” este nuvela despre rostul omului pe pământ, cuprinsă de un lirism profund. Tata, capul familiei, aflat în toamna vârstei, pleacă să-și viziteze copiii. Aceștia au cam uitat de casa părintească, iar bătrânul le duce dorul. Cei şase copii îşi trăiesc viaţa departe de părinte, iar tatăl prin această călătorie reușește să viziteze toate locurile de care-l leagă soarta.

„Horodişte”. Nuvela scoate în evidență imaginea tatălui, care este tipicul țăran dornic de pământ. Cititorul îl va găsi un pic dur, voinic, dar, în același timp, enigmatic. Acesta lasă și obiceiul de a juca cărți pentru a nu-și pierde averea, dar deprinderea de „a-i înțepa” pe oameni îi rămâne.

„Samariteanca”. Reîntoarcerea la cele sfinte, la suflet și la firul ce vine de la Adam și Eva este cheia acestei opere druțiene. Aici regăsim filozofia vieţii şi realitatea dură, care ne dictează să fim nişte materialişti. Samariteanca este fata pură, ce protejează casa lui Dumnezeu. Acesta s-a jertfit mănăstirii, după ce a văzut un vis.

„Toiagul păstoriei”. Ciobanul singuratic care locuiește în vârful dealului este protagonistul romanului. Acesta are puternice rădăcini în pământul strămoşesc, de aceea îşi construieşte o casă în vârf de deal. Toate aceste s-au întâmplat în urma deportării ciobanului în Siberia, dar munca şi tăria de caracter i-au ajutat să reziste şi să se reîntoarcă acasă.

„Sania”. Moș Mihail este cuprins de trecerea timpului și dorința de a făuri ceva deosebit. Munca îi aduce simțul împlinirii, chiar dacă soţia nu-i înţelege visul şi necesitatea împlinirii acestuia. Viaţa este trecătoare, iar lucrurile valoroase rămân mereu aceleaşi pentru oamenii cu verticalitate, exemplu elocvent fiind Moş Mihail.

Cele mai memorabile citate din opera scriitorului, care includ sfaturi și lecții de viață.
  • Limba, istoria şi pământul sunt trei piloni care ţin o naţiune.
  • Sunt oameni care-şi scot durerile în văzul lumii, pentru a scăpa de ele, dar sunt şi de cei care coboară cu durere cu tot în adâncul firii sale şi nu se arată până nu-şi revin.
  • Când rândunica îşi face cuibul, când drumul prinde a toarce cărăruşe, când mugurul îşi desface din faşă podoaba lui verde, atunci vine să mă vadă copilăria. Vine încet, numărându-şi paşii, ca să îi pară drumul mai scurt. Vine cu o nuieluşă subţioară, smulsă de tata din gard, căci drumeţului multe i se întâmplă. Vine cu basmaua mamei aşezată în jurul gâtului – vântul e vânt şi niciodată să nu îi dai crezare.
  • Mare-ţi este speranţa când nu rămâne decât ea singură.
  • Atunci când trăiau cocostârci pe casele noastre, erau şi ei suflet din sufletul nostru, şi când venea toamna, îi petreceam, ne duceam şi noi cu sufletul până hăt departe, prin ţările calde. Iarna tânjeam fără dânşii, spre primăvară începea a ne suge ochii depărtarea, şi când se întorceau era o mare sărbătoare, pentru că împreună cu dânşii se întorceau şi sufletele noastre zbuciumate.
  • Toate sunt trecătoare pe lumea asta, şi la vârful fiecărei fericiri se coace mărul tristeţii…
  • I-a privit în treacăt – numai o clipă, – dar a înţeles că tot ce-a avut mai scump în viaţă, a schimbat pe aceşti doi ochi căprui. Şi pământul, şi păpuşoii, şi mânjii, şi iarba. Biruiseră aceşti doi ochi.
  • Oricât de întuneric ar fi fost, ea îl zărea, pentru că atunci când nu mai văd ochii, vede sufletul…
  • Oricât de frumos şi înţelept ar fi fost întocmit calendarul, pentru lumea de la sate adevăratul an începe odată cu înmugurirea, cu acea „frunză verde” cântată din moşi-strămoşi, şi sfârşeşte când acea frunză verde se îngălbeneşte, se desprinde din copac şi cade la pământ, pe-o margine de drum.
  • Cum sunt ei, moldovenii, n-au apucat bine să iasă din sat, că oamenilor a şi început, în taină, să li se facă dor de casă. Aşa ni-e zodia, şi de câte ori va fi să se schimbe vremea, de atâtea ori ne vor durea rădăcinile…
  • Tinereţea e o avere pe care fiecare e liber s-o irosească aşa cum îi place.
  • Şi iară revenim la mama, la acest cuvânt frumos, rotund, pe care noi mai mult îl cântăm decât îl rostim, şi uneori ni se pare că tot ce-a fost mai frumos şi mai măreţ plăsmuit în faşa limbii noastre e legat de acest cuvânt.
  • O sanie — atâta îi trebuie omului şi iar e om. Numai să-i faci o sanie pe care au visat-o toţi lemnarii de pe lume câţi au fost, o sanie pentru care şi cel de sama ta ţi-ar zice bade; o sanie care ar plânge după drum şi drumul după dânsa.
  • …o, acele iubiri scurte, scânteietoare, istovitoare, cât de mult aduceţi voi în scurta noastră trecere pe acest pământ, şi cât de mult luaţi cu voi pentru a nu le mai întoarce niciodată…
  • Îi bun tovarăş drumul. Vrednic tovarăş. Taci tu – tace şi el, ai ceva pe suflet, te ascultă ca un frate şi ce-a auzit, moghila, ici rămâne pe veci. Câtă lume, câte destine! Cum au venit, aşa s-au şi dus, iară drumul zace mut cu tot ce-a fost pecetluit de copite, roţi şi picioare.
  • Capul uită, picioarele plătesc.
  • Vai, visele celea ale tinereţii, visele primei iubiri, cum vin ele, ca apele de primăvară şi te fură, şi te învăluie, şi te duc la adânc, atât de adânc, încât, la un moment dat, ele devin esenţa vieţii tale, şi dacă ţi s-ar cere: visele sau viaţa, eşti gata să declari – de-mi luaţi visele, luaţi-mi şi viaţa…

Referințe: zugo.md

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s