Mariana HARJEVSCHI, reprezentant al celei mai nobile profesii – profesia de bibliotecar

O nouă şedinţă a Programului de orientare profesională pentru adolescenți „Viitoarea mea carieră” a avut loc la Biblioteca Târgu-Mureș.

A alege o meserie este o misiune grea pentru fiecare absolvent. Cum s-o alegem? De la cine să cerem un sfat? Ce oportunități ni se deschid, în funcţie de profesia pentru care optăm? La acestea şi alte întrebări, viitorii absolvenţi primesc  răspunsuri de la invitaţii Programului Viitoarea mea carieră”.

IMG_9692De data aceasta, în preajma Zilei Internaționale a Cărții și Bibliotecarului, tinerii de la Liceul Teoretic „Ion Creangă” şi Liceul Teoretic Ştefan cel Mare” s-au întâlnit cu Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hașdeu”, doctor în științe ale comunicării, preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor din RM, care le-a povestit elevilor despre primii pași pe care i-a făcut în meseria sa, dar și despre cum a ales biblioteconomia pentru a face o carieră în acest domeniu.

Mariana Harjevschi s-a născută în satul Mereşeni, r. Hânceşti. Recunoaşte că în copilărie a avut mai multe vise despre ce va face în viitor şi o bună parte din ele s-au realizat datorită faptului că a avut şansă de a citi foarte mult, or, cititul, afirmă doamna director, este busola pentru viitorul nostru. Nu i-a fost uşor să-și aleagă meseria, dar după mai multe dezbateri în familie a ales, până la urmă, USMFacultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, specialitatea Biblioteconomie, asistență informațională și arhivistică.

Fiecare îşi doreşte să vină în profesie urmându-şi visul, dar pentru unii, sfatul celor apropiaţi contează foarte mult. Nici eu nu am fost o excepţie. Absolvind liceul, visam să studiez la Limbi străine, care erau în mare vogă în acea perioadă, dar nu a fost să fie. Până a mă decide ce facultate să aleg, oscilam deja între cea de drept pe care mi-o propunea tata şi biblioteconomia, asupra careia insista foarte mult mama. Fiind un  copil cuminte, m-am lăsat convinsă de mama. Argumentele ei erau că ar fi bine să aleg o profesie liniştită, ea, fiind tehnolog, mereu era implicată în serviciu, mai ales, când se culegea roadă. M-au ajutat să iau decizia definitivă o mătuşă, care activa la Biblioteca Naţională şi mereu elogia această profesie. Iar una din verişoarele mele, care absolvise biblioteconomia îşi amintea cu mult drag de anii petrecuţi la facultate şi de profesorii care au marcat-o pe viaţă… ”

Au urmat cinci ani de facultate, aşa erau studiile pe atunci, timp în care se întreba deseori daca a făcut alegerea potrivită sau nu…  Şi aceasta pentru că cei din jur încercau să-i insufle că invaţă o specialitate fără viitor. Cei ce au convins-o să rămână să-şi continue studiile au fost, desigur, profesorii care, prin excelenţa predării, au reuşit să-i inspire devotament şi un sentiment de afecţiune faţă de această profesie.

„Prima recompensă de fidelitate, pentru care am decis să rămân, a fost bursa în anul trei de facultate, 1997, stagiu pe care l-am avut la Universitatea „La Sapienza” din Roma. Acolo am reuşit să văd primele biblioteci moderne, pe care ni le imaginam ascultând orele de biblioteconomie la facultate, biblioteci pe care le doream, fireşte, să le văd şi la Chişinău. Acel stagiu a avut un adevărat impact profesional asupra mea – o singură lună de primăvară, mediul academic de acolo, bibliotecile universitare şi publice vizitate m-au transformat, mi-am adunat toate argumentele în favoarea profesii de bibliotecar.

Revenind în ţară, a fost invitată pentru perioada de vară să fie angajată la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Deşi nu avea încă diploma de absolvire, avea un serviciu şi era foarte mândră de acest lucru.

Era deja anul 2000 când, în una din zile, directoarea Lidia Kulikovski îi oferi ca sarcină scrierea unui proiect care ar avea drept grup-ţintă comunitatea juridică şi, în general, cititorul din capitală, interesat de informaţia legislativă. L-a scris, iar Fundaţia Soros-Moldova a acceptat să-l finanţeze. Apoi, în 2001 a fost deschisă şi Biblioteca propriu-zisă. Mariana Harjevschi este convinsă de faptul că nimic nu este întâmplător în viaţă: se îndeplinea şi dorinţa tatălui său de a fi mai aproape de jurisprudenţă și tocmai în acea perioadă a fost numită director al Bibliotecii Publice de Drept, filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.

„În primii ani ai facultăţii, inclusiv deja fiind director al Bibliotecii Publice de Drept, nu puteam să renunţ la un vis – cel de a studia în Statele Unite. Aplicasem, fiind studentă în ultimul an, apoi şi în primii ani de serviciu, dar norocul îmi surâse abia în 2004, când am obţinut o bursă non-degree. Am avut marele noroc de a studia la Universitatea Indiana din or. Bloomington, urmând practica la Biblioteca de Drept a Congresului. Experienţa a fost una excepţională”.

Iar tot ce i s-a întâmplat după iunie 2013 a fost un moment de cotitură în cariera sa. Mariana Harjevschi a fost numită în funcția de director general al Bibliotecii Municipale B.P. Hașdeu, iar în 2014 a obținut titlul de doctor în științe ale comunicării.

„Recunosc, că anul 2013 va rămâne a fi istorie în viaţa mea, atât pentru schimbările majore în carieră, ca o poziţie în zona profesională, cât şi, fără îndoială, prin eforturile pe care mi le-am asumat: de a menţine o poziţie bine meritată a Bibliotecii Municipale B.P.Hasdeu în sistemul naţional de biblioteci.

Cartea de vizită a directorului BM a trezit mult curiozitatea publicului spectator. Tineri şi neliniştiţi, viitorii absolvenţi au luat-o la întrebări pe Mariana HarjevschiAstfel, au aflat detalii despre cele mai noi proiecte ale Bibliotecii Municipale, care, după cum spunea dna director sunt nişte busole pentru noi şi pentru cititori. Prin intermediul acestor proiecte oferim recomandări de lectură utilizatorilor. Aceasta ne demonstrează programele care le avem: Concursul „Bătălia cărţilor” şi Programul de lectură „Chişinăul citeşte”. Programul „Chişinăul citeşte” promovează literatura autohtonă. „Bătălia cărţilor” propune spre lectură 10 cărţi pentru două categorii de vârste, 11-14 ani şi 15-18 ani. Spre final, paticipanții sunt invitați la dezbateri, unde promoveze cartea care le-a plăcut сel mai mult. După care pentru ambele categorii de vârste sunt alese câte o persoană care este desemnată că сel mai bun cititor al anului”.  

Întrebată ce citeşte sau ce le-ar recomanda elevilor, dna director afirma că „lectura cărților este o experiență la îndemâna oricui și fiecare poate și trebuie să o gestioneze individual. Pentru că fiecare dintre noi are preferințele şi opțiunile sale. Ca bibliotecară, mărturisesc că lectura este diferită în funcție de vârstă. Ceea ce poate să impresioneze la 18 ani poate fi diferit de cea de la 35, chiar și mai diferit de cea de la 50 de ani etc. Poate unii  consideră că trebuie să citesc doar un anumit fel de literatură, și aici nu mă refer la romane istorice, science-fiction, polițiste, de dragoste etc., dar din perspectiva categoriei de vârstă… Deseori citesc sau recitesc cărți pentru a înțelege, cunoaște mai bine cum pot fi mai aproape de un potențial cititor.

Cât despre poziţia bibliotecarului în societatea contemporană, Mariana Harjevschi spunea următoarele: „Astăzi, meseria de bibliotecar, nu mai este cea de ieri, ci una absolut diferită, deoarece tehnologiile informaţionale tot mai mult  „penetrează” această activitate. Astfel, bibliotecarul de azi, trebuie să citească mult, pentru a putea recomanda o carte potrivita cititorilor, de-asemenea trebuie să înveţe comunitatea cum să utilizeze calculatorul. De aceea, biblioteca trebuie să fie privită şi ca o instituţie care oferă platforme de instruire non-formale. Totodată, ea devine un spaţiu atractiv pentru fiecare, pentru că oferă o serie de oportunităţi de socializare. ”

Doamna director a recunoscut că deseori este întrebată dacă tinerii în ziua de azi mai sunt interesaţi de lectură şi care cărţi sunt cele mai apreciate de către cititori?

„Da, se citeşte, poate chiar mai mult decât se citea anterior. Întotdeauna a existat un nucleu de cititori în biblioteci, însă, pentru că astăzi trăim un alt secol al tehnologiei şi al informaţiei, se citeşte mult mai mult, doar că o altfel de literatură şi de pe altfel de dispozitive. Drept exemplu fiind persoanele care preferă cartea electronică. Astăzi, cititorii solicită foarte mult literatura motivaţională și literatura care inspiră. Mă refer aici şi în cazul în care o persoană doreşte să devină un bun lider, antreprenor, dacă doreşte să obţină succese într-un anumit domeniu. Deci, acest gen de literatură este la mare căutare”.

A fost o întâlnire de zile mari, caldă şi interactivă, plină de emoţii sincere şi dorinţă de a descoperi lucruri noi şi oameni de valoare.

Ludmila Stoianov,
colaborator al Bibliotecii „Târgu-Mureș”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s