Bogdan Petriceicu HASDEU – 180 de ani de la naștere

Bogdan Petriceicu Hasdeu, Patronul spiritual al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, s-a născut la 26 februarie 1838 în Cristineştii Hotinului (astăzi în Ucraina). A copilărit la moșia părintească din Cristinești, Basarabia, strămoșii săi fiind boieri. Tatăl său, Alexandru Hâjdeu, era un adevărat savant: cunoștea zece limbi străine, printre care și persana, era istoric, publicist și a scris în latină despre flora Basarabiei.

Hasdeu îşi face studiile liceale la Chişinau, iar cele universitare la Harkov, Facultatea de Drept. Fiind pasionat de literatură și filosofie, devine un personaj cunoscut și admirat în mediul studențesc pentru inteligenţa şi memoria sa fenominală, dar și pentru uşurinţa cu care învăţa limbile străine. Nu a ajuns să finiseze studiile universitare  şi odată întors la baștina, se înrolează în armata rusă, iar pregatirea intelectuală şi-o desavârşeşte ca autodidact.

În 1857, când sudul Basarabiei a revenit la Moldova, a trecut în acest ținut și a fost numit membru al tribunalului din Cahul. În 1858 s-a mutat la Iași, ca profesor de liceu și bibliotecar al universității, donând bibliotecii universitare 4.000 de volume. În acest timp Hasdeu a pus bazele mai multor publicații, printre care și revista „Din Moldova” în care a publicat poezii lirice, fabule, nuvele, critice etc. În 1876 devine director al Arhivelor Statului din București, în această calitate contribuind la publicarea documentelor în „Arhiva istorică” și „Cuvinte din bătrâni”, atât din arhivele românești, cât și din cele străine. În 1877 a fost ales membru al Academiei Române ca un omagiu al întregii sale opere de până atunci, dar și ca recunoaștere a spiritului său enciclopedist. Din 1878 a fost profesor de filologie comparată la Universitatea din București și a tipărit o parte din lecțiile sale pline de originalitate și de cunoștințe vaste asupra literaturilor străine și a limbii române.
Savant şi pionier în diverse ramuri ale filologiei şi istoriei româneşti, Bogdan Petriceicu HASDEU a fost şi unul dintre cei mai celebri masoni români.

Castelul „Iulia Hasdeu” din municipiul Câmpina, România, unde s-a stins din viață Bogdan Petriceicu HASDEU

Moartea năprasnica a fiicei sale, Iulia, în 1888, îl distruge sufletește. Hasdeu intră într-o fază de declin a vieţii sale și treptat  renunță la multiplele sale activități, retrăgându-se în castelul construit în memoria fiicei sale în Campina, unde va încerca, prin practici spiritiste, să-și mângâie sfâșietoarea durere. Dacă opera lui ştiinţifică a suferit practic o cădere totală, sufletul său a trecut într-o nouă etapă de frământări şi căutari de răspunsuri.

În acest „templu metafizic”, înălțat pentru fiica sa iubită, la 25 august 1907 Bogdan Petriceicu HASDEU se stinge din viață.

CITATE CELEBRE

• Moldova, Transilvania și Muntenia nu există pe fața pământului. Există o singură Românie: există un singur corp și un singur suflet, în care toți nervii și toate suspinele vibrează unul către altul.
• Dragostea e ca spinul: nu-l simţi când intră, dar te doare când îl smulgi cu sila.
• Răzbunarea cea mai crudă este când duşmanul tău e silit a recunoaşte că tu eşti bun şi dânsu-i rău.
• Poezia este căsătoria realității cu idealul, în sufletul poetului.
• Norocul, adică întâmplarea, se supune puterii divine.
• Bunurile Fortunei, adică ale vieții de aici, sunt trecătoare și nesigure.
• Norocul nestatornic rătăcește cu pași nesiguri și nicăieri nu rămâne hotărît și tenace. Când vine vesel, când ia o înfățișare aspră; și-i statornic numai la nestatornicia sa.
• Rară e virtutea, care să nu fie condusă de noroc și care să rămână fermă, când acela fuge.
• Trecutul este ușa viitorului.

Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, HASDEU a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile.